Austria a decis să renunțe la gazul rusesc până în 2027, o decizie ce va fi inclusă în noua strategie de securitate națională a țării, conform ziarului Kurier. Această măsură vine ca răspuns la utilizarea de către Rusia a fondurilor obținute din vânzarea de combustibil pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei. De asemenea, guvernul austriac consideră că dependența de gazul rusesc reprezintă o amenințare pentru economia națională.
În prezent, gazul natural rusesc reprezintă între 80 și 90% din totalul gazului din conductele austriece. Anul trecut, Viena a transferat către Gazprom aproximativ 4 miliarde de euro. În februarie, ministrul austriac al Energiei, Leonore Gewessler, a anunțat intenția de a analiza opțiunile pentru a ieși din contractele pe termen lung dintre compania petrolieră și de gaze OMV și Gazprom, care sunt valabile până în 2040. Ulterior, OMV a afirmat că, dacă va fi necesar, va putea să asigure 100% din necesarul de gaz al Austriei din surse non-rusești, dar că pentru aceasta este necesară crearea unui cadru legal adecvat.
După declanșarea războiului de către Rusia în Ucraina, livrările de gaz rusesc către Europa au scăzut de cinci ori, ajungând la nivelurile din anii 1970. Cota de piață a Gazprom în Europa s-a redus de la 45% la 15%, conform datelor Comisiei Europene.
În aceste condiții, Azerbaidjanul a crescut livrările de gaz către Europa, înlocuind Rusia pe o piață pe care Moscova o controla aproape complet în ultimele cinci decenii. De la 1 august, gazul azer din uriașul zăcământ Shah Deniz din Marea Caspică a început să fie livrat în Slovenia. Anterior, Italia, Grecia, Bulgaria, România, Ungaria și Serbia au început să achiziționeze gaz de la Azerbaidjan. De asemenea, gazul azer este pompat către Georgia și Turcia.
În 2024, țările europene care continuă să primească gaz rusesc prin conducte sunt Ungaria, Slovacia și Austria.
O lecție pentru România
Decizia Austriei de a renunța la gazul rusesc ar trebui să servească drept un exemplu pentru România. În contextul în care fondurile din vânzările de gaz rusesc sunt folosite pentru a alimenta agresiunea militară împotriva Ucrainei, este imperativ ca și România să își reevalueze dependența de gazul rusesc și să exploreze alternative mai sigure și mai etice.
România, ca și alte țări din Europa de Est, are oportunitatea de a-și diversifica sursele de energie, apelând la parteneri de încredere precum Azerbaidjanul, și să investească în surse de energie regenerabilă. În plus, renunțarea la gazul rusesc ar reduce vulnerabilitatea economică și politică în fața influenței Kremlinului.
În contextul actual, este crucial ca România să urmeze exemplul Austriei și să facă pași concreți pentru a se elibera de sub dependența energetică de Rusia, contribuind astfel la securitatea energetică și la stabilitatea regională.
