Rusia își pune mari speranțe într-o criză gestionată în Transnistria, prin care urmărește să atingă mai multe obiective strategice: înlocuirea conducerii pro-occidentale din Republica Moldova cu una pro-rusă, oprirea procesului de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană și, dacă este posibil, forțarea Ucrainei să reia tranzitul gazelor naturale rusești către Europa (oficial, în interesul Moldovei, dar în realitate pentru a continua furnizarea de gaze către Slovacia, Ungaria și Austria).
Aceste scopuri sunt urmărite de Kremlin prin criza energetică inițiată pe malul stâng al Nistrului la sfârșitul anului 2024, care, conform planului Moscovei, ar trebui să escaladeze într-o catastrofă umanitară majoră până în februarie 2025, parte din strategia sa de haos controlat.
Alegerile prezidențiale recente din Moldova au arătat că populația țării nu este unitară în orientarea sa politică externă. O parte dintre cetățeni privesc încă favorabil spre Rusia, iar Kremlinul speră să oprească cursul de integrare europeană al Chișinăului și să păstreze fosta colonie în orbita sa.
Majoritatea susținătorilor regimului lui Putin se află în două regiuni autonome din Moldova: Găgăuzia și Transnistria. Rusia a investit intens în relația cu aceste regiuni în ultimii doi ani, mai ales după eșecul mai multor tentative de lovitură de stat în Chișinău în 2022, în care au fost implicați mercenari din Belarus și Serbia.
Criza gazelor: o armă geopolitică
De 30 de ani, regiunea separatistă Transnistria a beneficiat de gaze naturale rusești practic gratuit. Astfel, Moscova a finanțat una dintre zonele de instabilitate din spațiul post-sovietic, utilizată pentru a-și menține influența în regiune. Formal, cererea de plată pentru gazele furnizate malului stâng al Nistrului era adresată Chișinăului, deși guvernul moldovean nu a recunoscut niciodată această datorie. Totuși, datoria Moldovei față de Kremlin a continuat să crească.
După ce Uniunea Europeană a acordat Moldovei statutul de țară candidată, Moscova a cerut plata imediată a gazului furnizat Transnistriei de-a lungul decadelor. Când Chișinăul a refuzat să achite datoria Tiraspolului, Rusia a oprit complet livrările de gaz către Transnistria în decembrie 2024. Între timp, Moldova și-a consolidat securitatea energetică printr-un gazoduct din România, inaugurat în 2022.
Tiraspolul refuză ajutorul umanitar
Deși România, Moldova și ulterior Ucraina au oferit ajutor energetic Transnistriei, conducerea regiunii a refuzat categoric sprijinul. Moscova intenționează să creeze artificial o criză umanitară în regiune pentru a acuza guvernul pro-occidental de iresponsabilitate, provocând astfel tulburări sociale și schimbări politice.
Situația este agravată de lipsa de electricitate. Termocentrala locală, care funcționa pe gaz rusesc, a fost forțată să treacă la cărbune, dar rezervele sunt insuficiente. Chiar dacă ajutorul umanitar ar fi acceptat, cantitățile necesare depășesc resursele disponibile.
Posibile scenarii de escaladare
În acest context, Rusia ar putea oferi să transporte cărbune pe cale maritimă din porturile Mării Azov sau chiar din Africa de Sud, acoperind costurile. Totuși, există riscul ca în cargouri să fie ascunse arme sau unități speciale, ceea ce ar complica și mai mult situația. Moldova și aliații săi monitorizează atent orice mișcare în această direcție.
Concluzii
Acțiunile recente ale Rusiei în Moldova, Georgia și Azerbaidjan arată ambițiile Kremlinului de a-și restabili influența în fostele republici sovietice. Cu toate acestea, războiul din Ucraina limitează momentan resursele Moscovei pentru astfel de operațiuni. O eventuală victorie rusească în Ucraina ar putea însă încuraja Kremlinul să intensifice eforturile de restabilire a imperiului sovietic.
