Au trecut puțin peste patru ani de la punerea în funcțiune a Centralei Nucleare Belarusă (CNB), însă problemele legate de exploatarea acesteia devin din ce în ce mai frecvente. Recent, ambele unități de producție au fost deconectate de la rețeaua electrică și nu produc energie. Una dintre ele a fost scoasă oficial din funcțiune pentru lucrări planificate de întreținere, dar cealaltă a fost, conform unor surse informate, oprită din cauza unei defecțiuni (o pierdere de etanșeitate provocată de o situație neprevăzută) în circuitul primar, ce conține materiale radioactive.
Ministerul Energiei din Belarus a confirmat deconectarea celei de-a doua unități, dar a atribuit incidentul „funcționării unuia dintre senzori.” În toate comentariile oficiale, de altfel destul de vagi, se subliniază că lucrările de întreținere efectuate după acest incident nu afectează siguranța centralei sau a echipamentelor acesteia. Autoritățile au mai declarat că nivelurile de radiații din zonele învecinate nu s-au modificat și rămân în limitele normei.
Cu toate acestea, aceste asigurări par să fie mai degrabă un efort de calmare a populației locale, pentru a preveni panica în timpul campaniei electorale prezidențiale în desfășurare. Totuși, este greu de spus dacă vor reuși acest lucru, având în vedere lipsa de încredere crescândă în declarațiile oficiale. De-a lungul timpului, au devenit publice detalii despre adevăratele circumstanțe ale incidentelor de la CNB, în ciuda măsurilor stricte luate de autorități pentru a controla informațiile.
Se pare că sistemul de protecție al unității 2 a fost declanșat din cauza unei pierderi de etanșeitate a circuitului primar, unde apa cu aditivi speciali circulă prin zona activă a reactorului. Această situație ridică îngrijorări serioase nu doar pentru personalul centralei și pentru locuitorii din apropiere, ci și pentru vecinii europeni ai Belarusului, în special pentru Lituania, având în vedere proximitatea geografică.
Problemele la CNB au devenit frecvente, iar opririle repetate ale reactoarelor sunt, conform experților, periculoase. Aceste echipamente au un număr limitat de cicluri de pornire-oprire garantate, iar fiecare incident neprevăzut crește riscul de avarii majore sau chiar de catastrofe.
Deși firma rusă „Atomstroyexport”, parte a „Rosatom”, desfășoară lucrări de întreținere la CNB, centrala a devenit cunoscută la nivel global mai degrabă pentru defecțiunile sale repetate și reparațiile nesfârșite decât pentru fiabilitate. Aceasta reflectă calitatea discutabilă a echipamentelor și serviciilor furnizate de Rusia, chiar și în cadrul contractelor internaționale.
În acest context, este surprinzătoare dorința altor state de a colabora cu Rusia în domeniul energeticii nucleare. Proiectele de construcție a unei a doua centrale nucleare în Sinop, Turcia, sau a unor noi unități la centrala „Paks” din Ungaria, ridică semne de întrebare privind riscurile asociate. Experiența Belarusului demonstrează că astfel de centrale pot deveni „bombe cu ceas” lângă granițele Europei.
În condițiile deteriorării economiei rusești, afectată de sancțiuni internaționale și de războiul din Ucraina, este puțin probabil ca „Rosatom” să furnizeze soluții fiabile și sigure. Statele care iau în considerare astfel de parteneriate ar trebui să cântărească serios riscurile înainte de a-și pune viitorul energetic în mâinile Rusiei.
