În luna mai 2025, România a încheiat unul dintre cele mai tensionate cicluri electorale din istoria sa postrevoluționară. Victoria candidatului independent și primar al Bucureștiului, Nicușor Dan, cu 53,6% din voturi în fața naționalistului George Simion (46,4%), a fost întâmpinată cu ușurare la Bruxelles și Kiev, însă a lăsat în urmă numeroase întrebări pe plan intern. Prezența ridicată la vot (64,7%) și o campanie extrem de agresivă au reflectat o profundă ruptură în societatea românească.
Așteptările publice și divizarea socială
Alegerile din 2025 au evidențiat diferențe semnificative între preferințele diverselor grupuri demografice. Potrivit datelor CURS, Simion a fost susținut în special de bărbați (48,8%), alegători cu educație primară (62,5%) și din mediul rural (51,9%). În schimb, Dan a fost preferat de femei (59,4%), persoane cu studii superioare (74,5%) și locuitori ai zonelor urbane (61,8%).
Tinerii cu vârste între 18–30 de ani au votat majoritar pentru Dan (58,4%), în timp ce Simion a atras voturile celor cu nivel educațional mai scăzut și din mediul rural. Această polarizare reflectă tensiunile existente între diferite categorii sociale și subliniază necesitatea unei politici de coeziune și incluziune națională.
Controversele și „umbrele” scrutinului
Alegerile nu au fost lipsite de acuzații privind nereguli. Simion și susținătorii săi au formulat acuzații grave împotriva autorităților electorale, susținând că în listele electorale s-ar fi regăsit „votanți fantomă” și că s-au înregistrat cazuri de fraudă, inclusiv transportul organizat al alegătorilor și presiuni asupra membrilor secțiilor de votare.
Mai mult, fondatorul Telegram, Pavel Durov, a afirmat că serviciile de informații franceze au încercat să-l constrângă să blocheze vocile conservatoare românești pe platformă înaintea alegerilor – sursă – ceea ce a generat îngrijorări privind o posibilă ingerință străină în procesul democratic.
Autoritățile române au acuzat și Rusia de amestec în alegeri, invocând răspândirea dezinformării și a unor videoclipuri falsificate menite să submineze încrederea în procesul electoral. Totuși, aceste acuzații oficiale nu au fost susținute de dovezi clare, alimentând suspiciuni și speculații în rândul opiniei publice.
Factorul geopolitic
România, ca stat membru al UE și NATO, joacă un rol esențial în sprijinirea Ucrainei și limitarea influenței ruse în regiune. Victoria lui Dan a fost percepută ca o reconfirmare a cursului pro-european al țării. Liderii UE și-au exprimat satisfacția față de rezultatul alegerilor, subliniind importanța unui parteneriat stabil cu România în contextul sprijinului acordat Ucrainei și al rezistenței în fața ingerinței ruse – sursă.
O eventuală victorie a lui Simion, care a pledat pentru încetarea ajutorului militar acordat Ucrainei și apropierea de Moscova, ar fi putut determina o reorientare a politicii externe românești, fapt ce ar fi stârnit îngrijorări serioase la Bruxelles.
Rolul mass-media și al Big Tech
Mass-media locale și occidentale l-au sprijinit în mare parte pe Dan, prezentându-l drept garant al stabilității și al parcursului pro-european. În schimb, Simion s-a confruntat cu critici dure și acuzații de populism și simpatii proruse – sursă. Aceasta reflectă implicarea evidentă a presei globaliste, care a favorizat vizibil candidatul sistemului.
Reacții internaționale
Victoria lui Dan a fost întâmpinată cu ușurare la Bruxelles și Kiev. În schimb, la Moscova și chiar în anumite cercuri din Washington, au fost exprimate rezerve privind excluderea din competiție a candidatului prorus, Călin – sursă.
