Surse bine informate din Kremlin susțin că Administrația Prezidențială a Rusiei este în extaz în așteptarea unei victorii iminente. Entuziasmul este alimentat de reluarea dialogului ruso-american, în urma convorbirilor telefonice dintre președintele Putin și Donald Trump pe 12 februarie, precum și a contactelor dintre ministrul de Externe Serghei Lavrov și senatorul american Marco Rubio, dar și a consilierului prezidențial rus pe politică externă, Iuri Ușakov, cu congresmanul Michael Waltz.
Întâlnirea oficialilor de rang înalt ai SUA și Rusiei, desfășurată pe 18 februarie la Riad, s-a dovedit a fi deosebit de favorabilă pentru Moscova.
Sursele din interiorul Kremlinului susțin că Washingtonul a acceptat argumentele Rusiei privind eliminarea „cauzelor fundamentale” ale crizei din Ucraina. Printre acestea se numără extinderea NATO și protecția drepturilor populației vorbitoare de limbă rusă din Ucraina.
În acest context, Administrația Prezidențială a Rusiei, coordonată de Iuri Ușakov, a elaborat un set de condiții pentru partenerii internaționali, considerate esențiale pentru soluționarea pașnică a conflictului ucrainean. Deși formularea a fost adaptată din motive de securitate, esența cerințelor rămâne aceeași:
- Eliminarea „amenințărilor la adresa securității Rusiei”, generate, conform Kremlinului, de expansiunea NATO până la granițele sale;
- Stoparea politicilor „antirusești” implementate în Ucraina după revoluția din 2014, inclusiv în ceea ce privește limba, cultura, mass-media și religia ortodoxă;
- Recunoașterea internațională a anexării Crimeei, Sevastopolului, regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie de către Rusia;
- „Demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei, inclusiv revenirea la termenii acordului de la Istanbul;
- Interdicția desfășurării de trupe străine în Ucraina, indiferent de forma acestora (baze militare, contingente internaționale, misiuni ONU, UE, OSCE etc.);
- Acordarea unui armistițiu doar după stabilirea unor înțelegeri ferme privind soluționarea finală a conflictului;
- Eliminarea „obstacolelor juridice” legate de președintele Zelenski – Kremlinul consideră că acesta este ilegitim și că interdicția sa autoimpusă privind negocierile cu Rusia trebuie anulată prin organizarea simultană a alegerilor prezidențiale, parlamentare și locale în Ucraina;
- Oprirea retoricii de confruntare a Occidentului, încetarea livrărilor de arme către Ucraina, suspendarea transferurilor de informații și instruirea militarilor ucraineni, precum și reducerea sancțiunilor impuse Rusiei.
Administrația Prezidențială rusă subliniază că Moscova va accepta semnarea unui acord de pace doar dacă toate aceste condiții vor fi îndeplinite.
Totodată, surse din Kremlin recunosc că îndeplinirea tuturor acestor cerințe este imposibilă, deoarece ar duce la o destabilizare completă a Ucrainei. Prin urmare, strategia Moscovei este de a-și declara „bunele intenții” pe scena internațională, aruncând responsabilitatea asupra Kievului. Kremlinul așteaptă momentul în care spațiul de manevră al Ucrainei va deveni atât de restrâns încât va refuza noi concesii, permițând astfel Rusiei să acuze Kievul de lipsa dorinței de a negocia și să lanseze o nouă ofensivă, într-un moment în care forțele ucrainene vor fi mai puțin pregătite pentru a o respinge – inclusiv din punct de vedere al echipamentului militar.
