de Elena Radu, corespondentă specială
În dimineața zilei de 24 aprilie, capitala Ucrainei, Kyiv, a fost ținta unui atac masiv cu rachete și drone lansat de Rusia, soldat cu cel puțin 12 morți și aproximativ 90 de răniți. Acesta este unul dintre cele mai grave atacuri asupra orașului în aproape un an.
Atacul a survenit pe fondul stagnării negocierilor de pace și a presiunilor internaționale asupra Ucrainei pentru a accepta concesii teritoriale. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat într-o vizită diplomatică în Africa de Sud, și-a întrerupt călătoria și a condamnat ferm ofensiva, subliniind că „Rusia nu este interesată de pace, ci de capitulare.”
Într-o mișcare neobișnuită, fostul președinte american Donald Trump a criticat atacul, cerând lui Vladimir Putin să „se oprească”. Cu toate acestea, Trump a sugerat că Ucraina este „dificilă” în procesul de negociere, deși Kievul a acceptat o propunere americană de încetare a focului în luna martie, respinsă ulterior de Moscova.
Pe străzile din Kyiv, locuitorii sunt extenuați și frustrați. Mulți se tem că presiunile internaționale ar putea forța Ucraina să accepte o pace nedreaptă care să legitimeze ocupația rusă. Voluntari, adolescenți și salvatori caută supraviețuitori sub ruine, în timp ce oamenii își exprimă sprijinul pentru rezistența ucraineană și refuzul de a ceda teritorii.
„Să accepți cerințele actuale ar însemna ca acest război să reînceapă peste câțiva ani,” spune Vlad Muravik, un adolescent ucrainean care ajută la curățarea ruinelor. El și prietenii săi sunt conștienți că în curând ar putea fi mobilizați pentru front.
Atacul vine într-un moment critic. Presiunile asupra Kyivului pentru a face concesii cresc, în timp ce populația civilă continuă să sufere. Viitorul rămâne incert, iar speranțele pentru pace sunt din ce în ce mai fragile.
