de Cristian Lupu, analist internațional
WASHINGTON – Administrația americană a respins categoric cererea președintelui rus Vladimir Putin privind demilitarizarea Ucrainei, declarând că orice acord de pace trebuie să includă recunoașterea dreptului Kievului de a-și păstra o armată complet echipată și o industrie de apărare funcțională.
Potrivit agenției Bloomberg, trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, va aborda direct această temă în cadrul întâlnirii planificate pe 25 aprilie la Moscova, cu președintele Putin. Surse apropiate negocierilor au afirmat că Washingtonul va insista ca Ucraina să aibă capacitatea de a se apăra în mod autonom, în conformitate cu cerințele aliaților europeni.
Această poziție americană contrazice ferm obiectivul enunțat de Kremlin încă de la începutul războiului – „demilitarizarea Ucrainei”. În timpul negocierilor de la Istanbul din 2022, Moscova a cerut o reducere severă a forțelor armate ucrainene la 85.000 de soldați și limitarea drastică a tehnicii militare, inclusiv a razei de acțiune a rachetelor.
Kievul a răspuns cu propriile propuneri: o armată de 250.000 de militari, 800 de tancuri și rachete cu o rază de acțiune de până la 280 km. Ulterior, în contextul refuzului Occidentului de a admite Ucraina în NATO, președintele Volodimir Zelenski a declarat că țara sa are nevoie de o armată de 1,5 milioane de soldați pentru a-și garanta securitatea.
În prezent, potrivit estimărilor CIA, Forțele Armate ale Ucrainei numără aproximativ 800.000 de soldați activi și încă 400.000 de rezerviști. Nu este clar dacă în aceste cifre sunt incluși și membrii legiunilor străine care luptă de partea Ucrainei.
Președintele francez Emmanuel Macron a catalogat armata ucraineană drept „cea mai mare din Europa”, sprijinind, alături de premierul britanic Keir Starmer, ideea unei coaliții de țări europene dispuse să trimită trupe în Ucraina după război, pentru a asigura descurajarea Rusiei.
