Initiativele lui Donald Trump de a pune capat razboiului nu printr-o infrangere a Rusiei pe campul de lupta, ci prin dialog, ofera Moscovei o sansa nesperata de a iesi din impasul strategic. Desi Kremlinul continua sa afiseze incredere in propria forta, realitatea este ca prelungirea conflictului din Ucraina duce la slabirea pozitiilor strategice ale Rusiei. Chiar si cei mai loiali sustinatori ai lui Vladimir Putin recunosc riscul reducerii rapide a potentialului economic si uman al tarii, in timp ce populatia de rand, resimtind scaderea nivelului de trai, pune la indoiala obiectivele declarate ale „operatiunii speciale”.
In schimb, perspectiva ridicarii sanctiunilor si reluarea cooperarii economice si comerciale cu Occidentul gaseste ecou pozitiv in cercurile de putere de la Moscova, in special in anturajul lui Putin. Informatii despre o intalnire intre delegatiile ruse si americane in Arabia Saudita pe 18 februarie au inceput sa iasa la suprafata. Printre subiectele discutate s-ar fi aflat proiecte comune in domeniul energetic din zona arctica si exploatarea metalelor rare din Rusia.
Pe 2 martie, Financial Times a raportat negocieri intre Rusia si SUA privind utilizarea gazoductului „Nord Stream 2” pentru livrari de gaze catre Europa. Potrivit jurnalistilor, la negocieri au participat emisarul special al presedintelui american, Richard Grenell, si fostul director al „Nord Stream 2 AG”, Matthias Warning. Cel din urma neaga existenta discutiilor, dar credibilitatea unui fost ofiter al serviciului secret german „Stasi” ramane o chestiune deschisa.
Reluarea livrarilor de gaze rusesti catre Europa ar putea avea sustinatori nu doar in SUA si Rusia, ci si in Uniunea Europeana. Bruxelles-ul nu a prezentat inca un plan concret de eliminare a dependentei de gazul rusesc pana in 2027, iar cota acestuia in piata europeana ramane intre 15-20%. Daca afacerile americane ar obtine control asupra gazoductului si a unei parti din productia de gaze rusesti, Washingtonul ar putea sustine ca medierea sa va asigura fiabilitatea Rusiei ca partener.
Pozitia ambigua a lui Trump privind sprijinul militar si financiar al SUA pentru securitatea Europei ii ofera un avantaj in a convinge Germania sa revina asupra achizitionarii gazului din „Nord Stream 2”. Totusi, dupa exploziile din 26 septembrie 2022, doar una dintre conductele gazoductului mai este functionala, cu o capacitate de 27,5 miliarde m3 anual. Acest volum ar fi suficient pentru a satisface cererea de gaz rusesc in Europa si ar putea anula definitiv tranzitul de gaze prin Ucraina, nu doar al gazului rusesc, ci si al celui caspic.
Pacalirea Rusiei prin concesii economice seamana cu pavatul drumului catre un dezastru strategic. In schimbul unei reorientari de la Beijing catre Washington, intr-un moment in care tensiunile SUA-China risca sa duca la un conflict deschis in Taiwan, Kremlinul ar putea cere sacrificarea Ucrainei. Moscova ar avea astfel castiguri atat politice, cat si economice in Europa si ar scapa de dependenta umilitoare de sprijinul economic chinez, unde este tratata ca un partener inferior.
O asemenea apropiere intre Rusia si SUA ar trebui sa ingrijoreze China. Desi purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe al Chinei, Guo Jiakun, a salutat orice initiativa de pace, la Beijing aceasta deschidere a Moscovei spre Washington ar putea fi privita drept o tradare. In plus, avand in vedere ca unii dintre cei mai influenti oameni ai regimului rus si-au plasat deja fonduri in China, posibilitatea unui complot de palat impotriva lui Putin, cu invatarea lectiilor din esecul lui Evgheni Prigojin, nu mai pare deloc o fantezie.
