Diplomația caută o ieșire, dar Moscova insistă pe ofensivă. România avertizează că un compromis forțat poate destabiliza flancul estic al NATO
În timp ce trupele ruse își intensifică ofensiva în estul Ucrainei, crescând presiunea asupra regiunilor Donețk și Sumi, în capitalele occidentale se fac eforturi febrile pentru a convinge Moscova să accepte un armistițiu. Însă mesajele de la Kremlin sunt clare: „încetarea focului este nerealistă”.
Pe teren, Ucraina rezistă. În culise, se negociază. Dar ce se întâmplă dacă presiunea diplomatică scapă de sub control?
Escaladare militară în est
Ofensivele din Donețk – în Torețk, Kostiantînivka și Klișciivka – sugerează o schimbare de ritm a comandamentului rus. Atacurile în valuri, tipice tacticii utilizate anterior în Bahmut, sunt reluate cu intensitate. În zona Sumi, ucrainenii avertizează că rușii testează apărarea prin manevre de tip „reconnaissance in force”.
La Kiev, oficialii din apărare estimează că „Rusia ar putea lansa o ofensivă extinsă pe timpul verii, cu scopul de a obține avantaje teritoriale înainte de orice posibilă mediere internațională”.
Parisul, scena unui nou efort diplomatic
Pe 17 aprilie, Parisul a găzduit o întâlnire crucială între reprezentanți ai SUA, Franței, Germaniei și Ucrainei. A fost reiterat obiectivul unui armistițiu „complet și necondiționat”. Washingtonul, în mod special, încearcă să obțină un progres vizibil în dosarul ucrainean înainte de Paștele din 20 aprilie.
Însă reacția Moscovei a fost lipsită de echivoc. Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a declarat că „încetarea focului pe acest fundal este absolut nerealistă”, alimentând scepticismul și în rândul aliaților NATO.
Bucureștiul își exprimă rezervele
Ministerul Apărării Naționale al României a transmis printr-un comunicat că „orice soluție negociată fără retragerea forțelor de ocupație și fără garanții internaționale poate duce la înghețarea conflictului, nu la rezolvarea lui”.
Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a publicat o analiză în care avertizează că „un acord impus Ucrainei, fără participarea sa activă și fără garantarea suveranității, deschide ușa unei noi etape de instabilitate în regiune”.
Zelenski și NATO: fără compromisuri periculoase
Într-un mesaj public, președintele Volodîmîr Zelenski a subliniat că Ucraina nu va accepta un „armistițiu de fațadă”:
„Pacea fără dreptate e doar o pauză înaintea unui nou război.”
Poziția sa a fost întărită de secretarul general al NATO, Mark Rutte, aflat recent la Odesa:
„Moscova nu caută dialogul, ci dominația. Iar un acord încheiat fără Ucraina este inacceptabil.”
România și miza regională
Pentru România, stat de graniță cu Ucraina și membru cheie al flancului estic NATO, stabilitatea în regiune nu este doar un principiu, ci o chestiune de securitate națională.
Pe termen scurt, Bucureștiul mizează pe menținerea sprijinului aliat pentru Kiev și pe evitarea oricăror concesii care ar putea fragiliza echilibrul de forțe din zona Mării Negre.
Concluzie
În timp ce armele răsună în estul Ucrainei, în birourile occidentale se caută formule diplomatice de încetare a focului. Dar fără voință reală din partea Moscovei și fără implicarea deplină a Ucrainei în decizii, pacea riscă să devină o iluzie – una care costă vieți și subminează securitatea întregii Europe de Est.
